Procedura de exequatur reprezintă procesul juridic prin care o hotărâre sau o sentință judecătorească emisă într-o țară străină este recunoscută și executată într-o altă țară.

Aceasta este o procedură importantă în dreptul internațional privat, deoarece permite să se ofere o forță executivă hotărârilor judecătorești în afara țării în care au fost pronunțate inițial. 

Într-un scenariu tipic,persoana sau compania care obține o hotărâre judecătorească într-o țară (țaraA) și dorește să o execute într-o altă țară (țara B) va trebui să urmeze procedura de exequatur în țara B.

Aceasta implică de obicei următoarele etape: 

Depunerea cererii: Partea interesată trebuie să depună o cerere oficială în instanță din țara B pentru recunoașterea și executarea hotărârii judecătorești din țara A. 

Verificarea conformității: Instanța din țara B va verifica dacă hotărârea judecătorească din țara A îndeplinește anumite condiții legale pentru a fi recunoscută.

Acest lucru poate include verificarea competenței instanței care a pronunțat hotărârea, asigurarea că parte a fost corect citată și că hotărârea nu este în contradicție cu ordinea publică din țara B. Recunoașterea hotărârii: Dacă hotărârea din țara A este considerată a fi în regulă, instanța din țară B va emite un ordin de exequatur care atestă recunoașterea acesteia și îi acordă forță executivă. 

Executarea hotărârii: După ce hotărârea este recunoscută printr-un ordin de exequatur, partea interesată poate proceda la executarea hotărârii, ceea ce înseamnă că aceasta poate fi pusă în aplicare și forțată prin intermediul instanțelor din țara B. 

Este important de menționat că procedura de exequatur poate varia în funcție de legislația și tratatele internaționale dintre țările implicate.

Scopul acestei proceduri este să faciliteze recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești între țările implicate și să asigure o justiție eficientă și coerentă la nivel internațional.
‍